Se afișează postările cu eticheta sistem nervos. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sistem nervos. Afișați toate postările

sâmbătă, 18 februarie 2017

Noţiuni de igienă și patologie ale sistemului nervos

  
Meningită – inflamaţia meningelor de la nivel spinal sau cerebral.
Cauze: poate avea multiple etiologii, bacteriene (meningita cerebrospinală produsă de meningococ, meningita pneumococică produsă de pneumococ) sau virale.
Simptome: dureri de cap, febră, fotofobie, vărsături, modificari în lichidul cefalorahidian.
Encefalita – inflamația acută a creierului.
Cauze: prezenţa unor virusuri la nivelul sistemului nervos central sau o reacţie de hipersensibilitate iniţiată de un virus sau de o proteină străină organismului.
Simptome: cefalee, amețeli, convulsii, disfuncţii cerebrale extinse şi grave.
Hemoragiile cerebre – sângerarea la nivelul ţesutului cerebral, în spaţiile epidural, subdural sau subarahnoidian.

duminică, 22 ianuarie 2017

Arcuri reflexe vegetative: simpatic și parasimpatic

  
La baza activităţii sistemului nervos vegetativ stă reflexul, care se desfăşoară pe baza arcului reflex vegetativ. Calea aferentă a arcului nervos vegetativ este asemănătoare cu aceea de la arcul reflex somatic.
Arcul reflex simpatic
Receptorii – R - din organe sau vase (baroreceptori, presoreceptori, chemoreceptori)
Calea aferentă – CA  – aferenta vegetativă – dentritele și axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal. Dendritele ajung la receptori, iar axonii pătrunde în nevrax, intrând în legătură cu centrul vegetativ.
Centrul nervos – CN – coarnele laterale ale măduvei spinării T1–L2

vineri, 6 ianuarie 2017

Efectele stimularii SNV asupra diferitelor organe

  
Sistemul nervos vegetativ este alcătuit dintr-un un sistem nervos simpatic şi unul parasimpatic. Cele mai multe organe primesc o inervaţie vegetativă dublă şi antagonică, simpatică si parasimpatică. În alte organe, simpaticul şi parasimpaticul exercită efecte de acelaşi tip, dar aceste efecte sunt diferite, cantitativ şi calitativ. Există, de asemenea, organe asupra cărora numai unul dintre sisteme are efect.Majoritatea viscerelor sunt prevăzute cu inervaţie dublă, simpatică şi parasimpatică, situaţie în care cele două sisteme pot acţiona antagonist, exemplu: reglarea diametrului pupilar, complementar, exemplu: reglarea secreţiei salivare sau cooperant, exemplu: la nivelul aparatului reproducător sau în micţiune.

miercuri, 4 ianuarie 2017

Emisferele cerebrale

  
Reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC. Activitatea mai complexă a membrului superior drept, precum și localizarea centrului vorbirii în emisfera stângă determină asimetria de volum, emisfera stângă fiind mai dezvoltată la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezintă trei feţe: laterală, medială şi inferioară, bazală.
Faţa laterală prezintă două şanţuri mai adânci: fisura laterală a lui Sylvius şi şanţul central Rolando. Aceste şanţuri delimitează patru lobi: lobul frontal, situat înaintea şanţului central; lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal, sub fisura laterală; lobul occipital, situat în partea posterioară. Şanţurile mai puţin adânci împart lobii în giri.
Faţa medială prezintă şanţul corpului calos; în partea posterioară se află scizura

marți, 13 decembrie 2016

Diencefalul

  
Diencefalul este situat în prelungirea trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale, conține ventriculul III.
La exterior prezintă doua fețe:
  • bazală, spre exterior, conține chiasma optică, tracturile optice și hipofiza;
  • posterioară, spre emisfere, conține epifiza și talamusul.
La interior este format din 5 mase de substanță nervoasă:
Talamus
  • este stație de releu, de sinapsă, al treilea neuron, pentru toate căile ascendente.
Excepții: olfactivă, vizuală, auditivă.

luni, 12 decembrie 2016

Cerebelul

  
Cerebelul este situat în  fosa posterioară a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, prelungire a durei mater cerebrale, o membrană conjunctivo-fibroasă. Se găsește înapoia bulbului şi a punţii, cu care delimitează cavitatea ventriculului IV.
Are forma unui fluture, prezentând o porţiune mediană, vermisul, şi două porţiuni laterale, voluminoase, numite emisfere cerebeloase.

marți, 29 noiembrie 2016

Nervii cranieni

  
Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este format din trei etaje:
  • bulb rahidian - măduva prelungită
  • puntea lui Varolio
  • mezencefalul
În trunchiul cerebral îşi au originea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni.
Bulbul, puntea şi mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice: de deglutiție, vomă, tuse, strănut, masticator, de clipire, statice și statokinetice şi vegetative: cardioacceleratori, cardioinhibitori, respiratorii, salivator, lacrimal, pupilare de acomodare şi fotomotor.

Nervii cranieni
Fac parte din sistemul nervos periferic şi sunt în număr de 12 perechi.
Se deosebesc de nervii spinali prin aceea că nu au o dispoziţie metamerică şi nu au două rădăcini:

joi, 17 noiembrie 2016

Nervii spinali

  
Nervii spinali conectează măduva cu receptorii şi efectorii, somatici şi vegetativi.
Sunt în număr de 31 de perechi:
  • 8 nervi cervicali (primul iese între osul occipital şi prima vertebră cervicală)
  • 12 nervi toracali
  • 5 nervi lombari
  • 5 nervi sacrali
  • 1 nerv coccigian
Nervii spinali sunt formaţi din:
  • Rădăcina posterioară, dorsală, senzitivă prezintă pe traiectul său ganglionul spinal, la nivelul căruia sunt localizaţi atât neuronii somatosenzitivi, cât şi neuronii viscerosenzitivi.

marți, 15 noiembrie 2016

Funcția de conducere a măduvei spinării

  
Căi ascendente, senzitive, ale sensibilității
  • Conduc informația de la receptori la creier.
I. Căile sensibilităţii exteroceptive
  • conduc informațiile de la exteroreceptori = receptori care primesc stimuli din exteriorul organismului.
1. Calea sensibilităţii termice şi dureroase
Receptorii se găsesc în piele. Pentru sensibilitatea dureroasă, ca şi pentru cea termică, receptorii sunt terminaţiile nervoase libere.
Protoneuronul I se află în ganglionul spinal, dendrita lui este lungă şi ajunge la receptori, iar axonul pătrunde în măduvă, în cornul posterior.
Deutoneuronul II se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei, axonul lui trece în cordonul lateral opus și formează fasciculul spinotalamic lateral, care, în traiectul său ascendent, străbate măduva şi trunchiul cerebral și ajunge la talamus.

joi, 3 noiembrie 2016

Funcția reflexă a maduvei spinarii

  
Funcţia reflexă a măduvei spinării este îndeplinită de către neuronii somatici şi vegetativi.
I. Reflexe somatice
Principalele reflexe spinale somatice sunt reflexele miotatice şi nociceptive, dar şi reflexul de mersa
1.Reflexele miotatice, osteotendinoase, monosinaptice, de extensie constau în contracţia bruscă a unui muşchi, ca răspuns Ia întinderea tendonului său. Reflexul se pune în evidenţă lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muşchiului.
Exemple:
  • reflexul rotulian = patelar, stimulul este produs prin lovirea cu un ciocan de cauciuc a tendonului mușchiului cvadriceps femural, determinând extensia gambei pe coapsă;

duminică, 30 octombrie 2016

Măduva spinării

  
Se găsește în canalul vertebral format din suprapunerea orificiilor vertebrale, pe care însă nu îl ocupă în întregime. Limita superioară corespunde găurii occipitale sau vertebrei C1, limita inferioară se află în dreptul vertebrei L2.
Sub vertebra L2, măduva se prelungeşte cu conul medular, iar acesta cu filum terminale. De o parte şi de alta a conului medular şi a filumului terminal, nervii lombari şi sacrali, cu direcţie aproape verticală, formează „coada de cal“.
În dreptul regiunilor cervicală şi lombară, măduva prezintă două porţiuni mai voluminoase, intumescen- ţele = dilatările cervicală şi lombară, care corespund membrelor.

Meningele spinale
Între peretele osos al vertebrelor şi măduvă se află cele trei membrane ale meningelor vertebrale care asigură protecţia şi nutriţia măduvei.

duminică, 4 septembrie 2016

Sinapsa

  
Sinapsa este conexiunea funcțională între un neuron și un alt neuron sau o celulă efectoare musculară sau secretorie.
Clasificare:
Sinapse electrice
Sunt alcătuite din două celule de aceleași dimensiuni care sunt alipite în zonele lor de rezistență electrică minimă. Ionii și moleculele trec prin aceste locuri de joncțiune bidirecționale.

vineri, 26 august 2016

Nevroglii - Celule gliale

  


Numărul lor depășește de 10 ori numărul neuronilor, forma și dimensiunile corpului celular sunt diferite și prelungirile sunt variabile ca număr. Sunt celule care se divid intens, ele pot da naștere tumorilor din SNC. Nu conțin neurofibrile și nici corpi Nissl.
Au mai multe funcții: de suport pentru neuroni, de protecție, trofic, fagocitar, de sinteza tecii de mielină, de sinteza ARN-ului și a altor substanțe pe care le cedează neuronului.
Sunt mai multe tipuri:
  • astrocite - au formă de stea, hrănesc și susțin neuronii, au rol trofic; intervin în facilitarea schimburilor dintre capilare și neuroni;

duminică, 21 august 2016

Neuronul

  
Neuronul reprezintă unitatea morfologică şi funcţională a sistemului nervos.
Clasificare
După formă:
-        stelată – în coarnele anterioare ale măduvei spinării
-        sferică sau ovalară – în ganglionii spinali
-        piramidală – în zonele motorii ale scoarței cerebrale
-        fusiformă – în stratul profund al scoarței cerebrale
            În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii pot fi:
a)      multipolari:
-        prezintă mai multe dendrite;
-        prezintă un axon;
-        au formă stelată, piramidală sau piriformă;
-        se găsesc în scoarța cerebrală, scoarța cerebeloasă, coarnele anterioare ale măduvei spinării.
b)      unipolari:
Abonați-vă la: Postări (Atom)