vineri, 6 ianuarie 2017

Efectele stimularii SNV asupra diferitelor organe

  
Sistemul nervos vegetativ este alcătuit dintr-un un sistem nervos simpatic şi unul parasimpatic. Cele mai multe organe primesc o inervaţie vegetativă dublă şi antagonică, simpatică si parasimpatică. În alte organe, simpaticul şi parasimpaticul exercită efecte de acelaşi tip, dar aceste efecte sunt diferite, cantitativ şi calitativ. Există, de asemenea, organe asupra cărora numai unul dintre sisteme are efect.Majoritatea viscerelor sunt prevăzute cu inervaţie dublă, simpatică şi parasimpatică, situaţie în care cele două sisteme pot acţiona antagonist, exemplu: reglarea diametrului pupilar, complementar, exemplu: reglarea secreţiei salivare sau cooperant, exemplu: la nivelul aparatului reproducător sau în micţiune.

miercuri, 4 ianuarie 2017

Emisferele cerebrale

  
Reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC. Activitatea mai complexă a membrului superior drept, precum și localizarea centrului vorbirii în emisfera stângă determină asimetria de volum, emisfera stângă fiind mai dezvoltată la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezintă trei feţe: laterală, medială şi inferioară, bazală.
Faţa laterală prezintă două şanţuri mai adânci: fisura laterală a lui Sylvius şi şanţul central Rolando. Aceste şanţuri delimitează patru lobi: lobul frontal, situat înaintea şanţului central; lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal, sub fisura laterală; lobul occipital, situat în partea posterioară. Şanţurile mai puţin adânci împart lobii în giri.
Faţa medială prezintă şanţul corpului calos; în partea posterioară se află scizura

joi, 22 decembrie 2016

Curentul alternativ

  
Producerea curentului alternativ:
Apare în cazul rotirii uniforme a unei spire într-un câmp magnetic uniform sau în cazul interacțiunii dintre un câmp magnetic variabil și o bobină fixă.
AC wave.gif

 Exemplu de circuit cu generator de curent alternativ și un bec puteți găsi pe www.science-animations.com.
Exemplu de generator de curent electric alternativ care funcționează cu cel mai simplu circuit electric atasat - un conductor și o rezistență:

miercuri, 14 decembrie 2016

Inducția electromagnetică

  
Definția1:
Este fenomenul de producere a curentului electric indus într-un circuit închis străbătut de un flux magnetic variabil.
Definția2:
Fenomenul de producere a unei tensiuni electromotoare la bornele unui circuit deschis străbătut de un flux magnetic variabil.

[e]SI = 1 V (Volt)

e = tensiune electromotoare indusă
Δ Φ = variația fluxului magnetic
Δ t = intervalul de timp
Semnul ”-” apare datorită regulii lui Lenz.

marți, 13 decembrie 2016

Diencefalul

  
Diencefalul este situat în prelungirea trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale, conține ventriculul III.
La exterior prezintă doua fețe:
  • bazală, spre exterior, conține chiasma optică, tracturile optice și hipofiza;
  • posterioară, spre emisfere, conține epifiza și talamusul.
La interior este format din 5 mase de substanță nervoasă:
Talamus
  • este stație de releu, de sinapsă, al treilea neuron, pentru toate căile ascendente.
Excepții: olfactivă, vizuală, auditivă.

luni, 12 decembrie 2016

Cerebelul

  
Cerebelul este situat în  fosa posterioară a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, prelungire a durei mater cerebrale, o membrană conjunctivo-fibroasă. Se găsește înapoia bulbului şi a punţii, cu care delimitează cavitatea ventriculului IV.
Are forma unui fluture, prezentând o porţiune mediană, vermisul, şi două porţiuni laterale, voluminoase, numite emisfere cerebeloase.

marți, 29 noiembrie 2016

Nervii cranieni

  
Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral este format din trei etaje:
  • bulb rahidian - măduva prelungită
  • puntea lui Varolio
  • mezencefalul
În trunchiul cerebral îşi au originea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni.
Bulbul, puntea şi mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice: de deglutiție, vomă, tuse, strănut, masticator, de clipire, statice și statokinetice şi vegetative: cardioacceleratori, cardioinhibitori, respiratorii, salivator, lacrimal, pupilare de acomodare şi fotomotor.

Nervii cranieni
Fac parte din sistemul nervos periferic şi sunt în număr de 12 perechi.
Se deosebesc de nervii spinali prin aceea că nu au o dispoziţie metamerică şi nu au două rădăcini:
Abonați-vă la: Postări (Atom)